Brazenmente bizulú biʼniʼ follar ti vecinu guidubi vuelta de cuartu que ora biʼniʼ inclinarbe .
Pabiáʼ tiempu gucalaʼdxiʼ hombre que nucaa vecinu stiʼ guidubi vuelta de cuartu que. Maʼ qué ñanda ñuni huantarbe ca deseu stibe ne pur ngue bizulú biʼniʼ follarbe ti vecinu ora biʼniʼ inclinarbe laa. Purtiʼ qué gapa ti mijo, bisiniisibe laa ti batrobo, bidxiibaʼ ca tanga que atrá ne bizulú biuu ndaaniʼ ti miembro naroʼbaʼ ndaaniʼ xpuéltube. Qué ñápabe tiempu para nidxélabe ca sentidu stibe casi maʼ biʼniʼ follarbe. Rihuinni dxíchica qué niníʼ ique vecinu que pa zuni fumar laabe yannadxí, ne jmaruʼ si pa ñaca vecinu stiʼ ndaaniʼ cuartu que. Primé que gúdxibe laa gucueeza cáncer stiʼ, peru hombre que qué riree diʼ ne riuu ndaaniʼ si. Óraque bidieeʼ cuenta riuuláʼdxibe sexo ne maʼ naquiiñeʼ guidxaagabe vecinu stibe. Despué, zuba baʼdudxaapaʼ que lu stoop ne ruchii ñee ti ganda guiree pene naroʼbaʼ riʼ sti biaje. Laabe laca laabe maʼ racaláʼdxibe guireecabe gana ne gudiicabe lugar guilúxebe. Despué de ngue, baʼdudxaapaʼ que ruxooñeʼ luguiáʼ ti binni ni nuu lu ti vecinu stiʼ para guʼyaʼ laabe, despué né xpandáʼ. Peru ni jma ridxagayaanu nga biluxe vecinu que ndaaniʼ ne nuu espermatozoide ndaaniʼ ladxidoʼbe. Yanna maʼ zanda guichaganáʼ vecinu riʼ purtiʼ nacaxiiñiʼ. Nabé gucalaʼdxiʼ vecinu que nucaachilú laabe dede bisiaandabe nucaabe ti condón lu ti miembro. Ne óraque si bidii baʼdudxaapaʼ que cuenta ximodo guluu espermatozoide laa ndaaniʼ ni.